Va rugam asteptati!

Crowdfunding-ul a adus 4,2 miliarde de euro in 2015 oamenilor de afaceri din UE

O sursa de finantare prea putin folosita in Romania, crowdfunding-ul, a adus 4,2 miliarde de euro unor oameni de afaceri si altor dezvoltatori de proiecte, in anul 2015, in toata Uniunea Europeana. Acest tip de finantare participativa, prin care firmele mici si mijlocii (IMM) pot strange bani pe platforme pe internet, de la populatie, in schimbul unor actiuni in afacere, prezinta si unele riscuri, pe care Comisia Europeana vrea sa le reduca prin noi reglementari.

Crowdfunding

Potrivit datelor disponibile, in anul 2015 au fost stransi pe platforme de crowdfunding (pe internet) 4,2 miliarde de euro, in toata Uniunea Europeana, in crestere fata de anul 2014, cand volumul acestor finantari ajungea la 1,6 miliarde de euro.

In raportul sau, CE identifica mai multe tipuri de crowdfunding:

  • Crowdfunding bazat pe investitii. Companiile emit actiuni sau instrumente equity sau de debit catre publicul larg, care devine investitor, printr-o platforma de crowdfunding.
  • Crowdfunding bazat pe creditare (cunoscut si drept crowdlending). Companiile sau persoanele fizice incearca sa obtina fonduri de la public sub forma unui acord de imprumut, prin intermediul unor platforme. 
  • Crowdfunding bazat pe tranzactionarea de facturi. Firmele vand facturi neachitate sau creante, in mod individual sau intr-un pachet, catre un bazin de investitori, prin intermediul unei platforme on-line.
  • Crowdfunding bazat pe recompensa. Publicul larg doneaza bani unui proiect sau unei afaceri si primeste in schimb o recompensa non-financiara, cum ar fi bunuri sau servicii, intr-o etapa ulterioara.
  • Crowdfunding bazat pe donatie. Lumea doneaza bani intr-un proiect cu scopuri caritabile.
  • Modelele hibride de crowdfunding. Combina elemente ale tipurilor de finantare oarticipativa de mai sus.

Comisia Europeana a identificat, insa, o serie intreaga de riscuri pe care le poate implica finantarea prin crowdfunding:

  • Investitorii (din randul publicului larg)  pot pierde o parte sau totalitatea capitalului lor sau risca sa nu obtina beneficiile la care se asteapta, mai ales in crowdfunding-ul de investitii.
  • In capaniile de equity crowdfunding, capitalul se poate dilua excesiv, daca firma initiaza noi si repeate runde de strangere de finantari.
  • Imposibilitatea de a iesi din investite (de exemplu, din cauza lipsei unei piete secundare).
  • Dezinformari sau informatii insuficiente ori incapacitatea de a stabili pretul corect pentru valorile mobiliare in care se fac investiile (atat in faza de pre-investitii cat si pe durata de viata a investitiei).
  • Conflict si nealiniere de interese si intre emitenti, platforme si investitori.
  • Insolventa operatorilor de platforme, in special in ceea ce priveste deservirea continua a creantelor existente si protectia activelor clientilor.
  • Insecuritatea datelor clientului.
  • Platformele de crowdfuning pot fi utilizate pentru activitati ilicite.
  • Frauda (atat pentru investitori, cat si pentru proiect) si riscul aferent pentru reputatia platformelor.

Scrierrea Proiectelor Europene


Pentru a reduce aceste riscuri, Comisia Europeana analizeaza posibilitatea introducerii unor reglementari generale la nivelul Uniunii Europene, in privinta crowdfunding-ului, pe langa legislatia deja existanta in unele state membre.

In acest sens, executivul comunitar a stabilit sa aiba intalniri de doua ori pe an cu reglementarorii si cu mediul de afaceri pentru a vedea daca e nevoie de masuri legislative europene suplimentare pentru a asigura protectia cuvenita investitorilor pe platforemele de crowdfunding.

In Romania, Guvernul (Ponta) a incercat, in anul 2014, sa reglementeze crowdfunding-ul, printr-un proiect de lege, insa nu s-a concretizat inca intr-un act normativ.

sursa:finantare.ro