Va rugam asteptati!

România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală. Propunerile guvernului sunt multe şi nu se ştie dacă vor fi toate aprobate de parlament, respectiv dacă se vor regăsi în codul fiscal republicat. Deocamdată, oamenii de afaceri aşteaptă şi nu îndrăznesc să îşi facă planuri pentru viitor.

Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale - TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

Noul pachet fiscal care reduce foarte mult taxele poate determina reinflamarea deficitului bugetar, estimările Consiliului Fiscal şi Comisiei Europene indicând riscul derapajului deficitului bugetar la peste 3% din PIB anul viitor. Prognozele de primăvară ale Comisiei Europene susţin că România se va menţine în 2015 în limita unui deficit bugetar de 1,6% din PIB, dar anul viitor deficitul va exploda la 3,5% din PIB, ca urmare a programului de relaxare fiscală, în primul rând a reducerii TVA, ca nivel general, de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016.

În cadrul setului de recomandări pe care Comisia Europeană le face anual pentru fiecare stat membru, României i s-a recomandat să se menţină în acest an în limita unui deficit structural de 1,25% din PIB şi să reintre în 2016 în limita deficitului structural de 1% din PIB, ceea ce determină, automat, un deficit bugetar mai mic. Dar guvernul mizează pe încasări mai bune ca urmare a unei creşteri economice ce s-ar putea apropia de 4%.

Colectarea veniturilor bugetare a rămas până acum la un nivel modest. România este în continuare ţara europeană cu una dintre cele mai reduse ponderi ale veniturilor în PIB, de sub 32%. Toate guvernele din ultimul deceniu au pus pe masă proiecte pentru majorarea veniturilor prin îmbunătăţirea colectării taxelor, dar acestea au rămas doar la nivel declarativ.

Comisia Europeană cere guvernului de la Bucureşti să ia măsuri compensatorii astfel încât să aibă siguranţa că România se menţine în limitele convenite ale disciplinei fiscale şi bugetare şi după intrarea în vigoare a programului de relaxare fiscală.

Experţii FMI şi ai Comisiei Europene au început în această lună discuţiile cu autorităţile române pe tema măsurilor de relaxare fiscală incluse în Codul fiscal rescris, una dintre marile incertitudini fiind modalitatea de acoperire a golului de venituri provenit din reducerile de taxe angajate de guvern prin cea mai amplă reformă fiscală. Acordul actual cu finanţatorii interna-ţionali a ajuns în vara anului trecut într-un punct nevralgic, în urma reducerii CAS cu cinci puncte procentuale, şi a rămas până acum practic „suspendat“. Iar FMI are rezerve şi în legătură cu sustenabilitatea măsurii de diminuare a TVA la alimente, de la 24% la 9%, care urmează să fie aplicată în-ce-pând din vara acestui an. Deficitul bugetar negociat de guvern cu FMI şi CE pentru acest an este de 1,83% din PIB, respectiv de 13 miliarde de lei.

Accountancy

SURSA: www.businessmagazin.ro

CURSURI oferite de PROIECT CONTAPLUS in domeniul financiar:

http://proiect-contaplus.ro/cursuri/376-controlul-financiar-preventiv-si-controlul-financiar-de-gestiune-2

http://proiect-contaplus.ro/cursuri/385-managementul-financiar-in-luarea-deciziilor-manageriale